1. Stand-alone.

Este alocată o frecvență a canalului cu lățimea de 200 kHz. Această metodă este cea mai eficientă pentru NB-IoT, dar este și cea mai costisitoare, deoarece în acest caz trebuie să se folosească între 300 și 600 kHz din lățimea spectrului de frecvență, inclusiv intervalele de gardă. Dar această metodă oferă un impact negativ minim asupra altor tehnologii de comunicare.3 metode de a aloca frecvențe pentru NB-IoT

2. In-band.

Prin această abordare, intervalul de frecvență din interiorul LTE (semnal GSM) este alocat pentru transmiterea pachetelor NB-IoT, dar semnalul NB-IoT este transmis la o putere mai mare (6 dB) în comparație cu semnalul LTE. Aceasta reduce costul spectrului de frecvență, dar, în același timp, nivelul crescut al semnalului NB-IoT afectează celelalte canale ale rețelei, ceea ce poate cauza probleme.

3 metode de a aloca frecvențe pentru NB-IoT

3. Guard-Band.

Această metodă implică transmiterea semnalului NB-IoT în intervalul de frecvențe de gardă. De exemplu, în banda LTE de 10 MHz, 500 kHz din spectrul de frecvență liberă sunt utilizate ca un interval de pază. În plus, semnalul NB-IoT este transmis și la o putere crescută (cu 6-9 dB) în comparație cu semnalul LTE, pentru a oferi o acoperire mai mare. Această metodă permite salvarea intervalului de frecvență și reducerea influenței semnalului NB-IoT în rețeaua LTE. Cu toate acestea, parametrii transmisiei semnalului LTE se deteriorează.

3 metode de a aloca frecvențe pentru NB-IoT